Belgica

 

Emil G. Racoviță înainte de expediția antarctică

Obligaţia de a-şi îndeplini stagiul militar l-a adus înapoi la Iaşi. Cu aceasta, şederea în Franţa a lui Emil Racoviţă părea să se fi încheiat. După doar o lună de militărie primește de la Liège o scrisoare prin care i se propunea să ia parte la o expediţie ce urma să exploreze ţărmurile Antarcticii.

În aceste circumstanțe Racoviță primește din partea corpului de armată IV un bilet de voie permanent, care îl scutește de efectuarea stagiului militar. 

Astfel a devenit  naturalistul expediţiei antarctice belgiene, organizată şi condusă de locotenentul de marină Adrien de Gerlache de Gomery şi desfăşurată la bordul vasului „Belgica” între 1897 şi 1899.

A fost prima expediție care a avut ca scop efectuarea unor cercetări şi observaţii ştiinţifice complexe și nu cartarea unor teritorii necunoscute. A fost  prima expediție care a petrecut o întreagă iarnă polară în mijlocul banchizei australe.

Expediţia s-a încheiat cu un răsunător succes. Racoviță aduce în Europa un bogat material ştiinţific colectat de-a lungul întregii expediții, material ce consta în 1200 de piese zoologice şi 400 de piese botanice, la care se adaugă observaţiile extrem de amănunţite pe care le-a făcut cu precădere asupra balenelor, focilor şi păsărilor antarctice.

Pentru studiul aprofundat al acestui material a fost solicitată colaborarea a peste 74 de specialiști. 

Cel mai bun loc pentru un astfel de demers a fost tot Laboratorul oceanologic „Arago” în care Racoviță va activa până în anul 1920.

Vasul Belgica, cu o lungime de 32 m şi 6,5 m în lăţime, a fost considerată o simplă „coajă de nucă”. Echipajul era compus din 19 membri. În cursul expediției doi dintre ei și-au pierdut viața.

 

Din echipamentul personal a lui Racoviță utilizat în expediția antarctică

 

Microscopul Carl Zeiss Jena personalizat pentru Racoviță

 

Racoviță utilizând microscopul la bordul vasului Belgica

 

Lupa utilizată de Racoviță la bordul vasului Belgica

 

Aparatul de fotografiat, marca Linhof, utilizat de către Racoviță în timpul expediției antarctice

 

Cufărul pentru echipamentele de teren ale lui Racoviță, îmbrăcat în piele și cu întărituri de alamă

 

Coupe-papier din os de balenă

Ploscă din piele de focă . A fost purtată sub îmbrăcăminte, direct pe corp

 

Pentru cele peste 400 de piese botanice primește titlul de membru corespondent al Societății Regale de Geografie din Anvers

 

Gamelă de la bordul vasului Belgica și câteva dintre piesele botanice păstrate în săculeți și etichetate

 

O parte dintre piesele Zoologice colectate în expediția antarctică se află la Cluj în colecția institutului de Speologie. 

Recipient în care au fost împachetate și expediate în Franța eșantioane recoltate de Racoviță.

 

 

Insula Cobălcescu

 

Ajunsă în zona cercului polar, Expediția Belgica descoperă o insulă încă necunoscută la acea vreme. Onoare de a o denumi îi revine tânărului biolog Emil Racoviță. Acesta o denumește Insula Cobălcescu, în cinstea profesorului care cu multă dibăcie didactică a știut să fructifice înclinația spre științele naturale ale viitorului savant.

 

 

 

Coperta uneia dintre cele 4 lucrări publicate de Racoviță în urma expediției antarctice

 

 

Create Your Own Website With Webador